2,544
Obiectivul Gold’n’Roll este acela de a permite românilor să economisească în lingouri și monede de aur în deplină siguranță și la cel mai bun curs de schimb posibil. Promovăm utilizarea monetară a aurului.
Cum să nu vă lăsați păcăliți în universul financiar (principii etice pentru servicii de consultanță și intermedieri financiar-bancare)
Evoluția datoriei în marjă în SUA este unul dintre cele mai reprezentative grafice ale uneia dintre cele mai mari bule financiare din istorie.![]()
![]()
Iată un proces tipic de creare a datoriei în marjă:![]()
![]()
1. Băncile comerciale creditează băncile de investiție și alte societăți financiare (cu bani creați din aer, prin procesul de creație a banilor-credit).![]()
![]()
2. Băncile de investiție/societățile financiare cumpără acțiuni în fonduri de investiție existente sau nou constituite.![]()
![]()
3. Investitori privați și instituționali cumpără acțiuni în fonduri până își epuizează toate fondurile disponibile.![]()
![]()
4. Acești investitori se împrumută (prin brokeri de investiție, de la IFN-uri și bănci) pentru a cumpăra mai multe acțiuni, ipotecându-și acțiunile deja deținute (împrumut securizat, cu ipotecă mobiliară/garanție/colateral).![]()
![]()
Băncile centrale nu mai percep dobânzi băncilor comerciale (0% dobândă în SUA, dobândă negativă în UE sau Japonia), astfel încât băncile comerciale pot face profit percepând dobânzi derizorii societăților de investiții.![]()
![]()
Iar societățile de investiții, cu toate comisioanele de brokeraj, fac profit investind mai departe banii în piețele de acțiuni - deoarece acestea sunt pompate prin inflație monetară de către băncile centrale, având randamente de 5-10%.![]()
![]()
Dobânzile sunt atât de mici iar bursele cresc atât de mult (acestea fiind ambele efecte directe ale inflației monetare), încât investitorii privați și instituționali „nu pot rata oportunitatea” de a face bani ușor împrumutându-se pentru a investi mai mult (datoria în marjă).![]()
![]()
Singura problemă cu datoria în marjă este că atunci când bursele se prăbușesc, valoarea ipotecii/garanției/colateralului scade, ceea ce determină obligativitatea de a vinde din orice active ai ca investitor pentru a rambursa din datorii (ceea ce se cheamă „margin call” sau apel în marjă).![]()
![]()
Acesta este mecanismul prin care un crash bursier conduce în primă fază la scăderea cursului aurului, deoarece investitorii sunt obligați să își vândă aurul financiar pentru a plăti apelurile în marjă (ceea ce nu are nici o legătură cu aurul fizic, real).![]()
![]()
Așa cum se vede în graficul albastru, datoria în marjă în SUA a scăzut de la 400 miliarde dolari la 200 miliarde dolari în prima etapă a marii recesuni din 2007-2008.![]()
![]()
Apoi banca centrală americană FED a intervenind pompând dolari în piețe cu dobândă zero, până în 2016. Datoriile în marjă au crescut și ele.![]()
![]()
Din 2016, FED a început să crească la fiecare 3 luni ținta de dobândă, până la 2,5% în toamna lui 2018 (procesul de „normalizare a dobânzilor”). În decembrie 2018 piețele bursiere s-au prăbușit în două reprize de câte 10% - semn că o dobândă de 2,5% era deja insuportabilă pentru piețele supra-îndatorate. Acest moment este marcat cu roșu în grafic.![]()
![]()
În ianuarie 2019 FED a început să scadă dobânzile la fiecare 3 luni (a uitat de normalizare). În noiembrie 2019, bula de credit s-a spart din nou pe piața interbancară: dobânzile bancare peste noapte au sărit la 10%! Sistemul bancar era în pragul unui crash sistemic. Această perioadă este marcată din nou cu roșu pe grafic.![]()
![]()
FED a pompat urgent 30 miliarde dolari în sistemul bancar. Peste o lună a suplimentat la 70 miliarde dolari (mințind mereu că este excepțional și că banii vor fi retrași). ![]()
![]()
În martie 2020, invocând COVID (ce moment potrivit...), FED a scăzut ținta de dobândă la 0% și a început să injecteze lunar 120 miliarde de dolari pe piețele financiare. Aceste injecții lunare continuă și astăzi.![]()
![]()
Până la acest moment, FED a creat între 1,5 și 2 trilioane dolari, din aer, pompați în titluri de stat și acțiuni. Graficul datoriei în margine este cel mai sugestiv pentru modul în care inflația monetară a FED a pompat piețele bursiere, deoarece prezintă vârful aisbergului: modul în care pe baza primului val de inflație de bază monetară al FED, apare un al doilea val de inflație monetară: cel al creditului.![]()
![]()
Datoria în marjă a crescut din martie 2020 cu 400 miliarde de dolari. Este cea mai mare creștere și ca volum și ca viteză probabil din istoria omenirii. Următorul crash buriser va fi foarte probabil și el cel mai voluminos și mai rapid din istoria omenirii. ![]()
![]()
!Important pentru noi, cei care economisim în aur fizic, real: atunci când bursele financiare se vor prăbuși, apelurile în marjă îi vor obliga pe investitori să vândă orice fel de active au pentru a plăti datoriile în marjă. Ei își vor vinde inclusiv titlurile și derivatele în aur financiar, determinând foarte probabil o scădere a cursului financiar al aurului. Dar acest moment va trece și apoi cursul aurului financiar va urca - exact ca în 2008.![]()
![]()
În plus, noi nu economisim în aur financiar fictiv ci în metal prețios adevărat. Îl vom ține până când va fi evaluat la valoarea sa justă. Sau până când valoarea valutelor de stat va fi redusă la zero prin hiperinflație, și ne vom face toți cumpărăturile plătind direct în aur.![]()
![]()
Alexandru![]()
Gold'n'Roll - Partenerul tău de Aur
Băncile centrale scot băncile comerciale din schema manipulării cursului aurului (dar o vor face în continuare singure).
Creșterea prețurilor bate noi recorduri istorice - pe larg vom vorbi în episodul video de vineri. ![]()
![]()
Inflația de bani (dolari, euro, lei) creați electronic de către băncile centrale continuă în ritmul a sute de miliarde de unități lunar.![]()
![]()
Peste jumătate din datoria de stat americană este deținută de banca centrală FED, care continuă să finanțeze aproape întreaga datorie nou creată lună de lună. Situația este similară în zona Euro.![]()
![]()
Băncile centrale continuă să aburească o lume întreagă că inflația este tranzitorie, încercând să câștige timp până când un „reset” monetar va fi agreat la nivel internațional, în spatele petardei de Covid.![]()
![]()
Aproape toți banii aflați astăzi în existență reprezintă datorie: sunt bani care au fost creați „din aer” de către băncile comerciale prin acordarea unui credit. ![]()
![]()
Suma de bani pe care credeți că o „aveți” la acest moment în bancă nu reprezintă decât un sold debitor: un credit al băncii către dumneavoastră. Băncii la rândul ei îi sunt datorați bani într-un interminabil lanț de datorii.![]()
![]()
Acțiunile bursiere și muntele de credit corporatist au crescut piramidal pe baza creditului bancar, apoi în ultimii ani, prin injecții de bază monetară direct de către băncile centrale. ![]()
![]()
Fondurile private de pensii și de asigurări sunt în cea mai mare parte constituite de titluri de stat, adică datorie publică către public... cu nimic diferite de sistemul de pensii publice.![]()
![]()
Vaccinul anti-Covid nu este gratis. Îl plătiți în prețul benzinei, în prețul electronicelor și electrocasnicelor, în prețul locuințelor și în curând în prețul alimentelor. Nici lupta împotriva încălzirii globale nu este gratis. Nimic nu este gratis. Totul costă resurse iar resursele sunt limitate. ![]()
![]()
Băncile centrale au o capacitate infinită de a produce unități monetare pentru a finanța orice vis populist al guvernelor alimentat de dorințe utopice ale votanților. ![]()
![]()
Structura producției constă într-un echilibru extrem de fin între resurse naturale relativ imobile, mijloace de producție specializate, diverse piese și componente specifice și forță de muncă foarte specializată. ![]()
![]()
Structura producției este fluidă, transformându-se continuu la inițiativa a milioane de antreprenori care o micro-adaptează în funcție de dorințele subiective mereu schimbătoare ale noastre, ale tuturor. Este un proces de eroare și învățare. Dar capacitatea sa de schimbare este limitată. Atunci când structura producței este transformată prea mult și prea rapid, se rupe.![]()
![]()
Dacă acest echilibru fin al structurii producției este pierdut, întreaga structură socială se dezintegrează. ![]()
![]()
Inflația, atât cea de bază monetară creată de băncile centrale cât și cea de credit bancar creat de băncile comerciale, este cel mai pervers instrument de destructurare a producției și dezintegrare a societății umane. Inflația accelerată rupe structura producției, garantat, fapt consemnat în peste 5000 de ani de istorie.![]()
![]()
Dar înainte de a arunca vina pe băncile centrale și comerciale pentru dezastrul monetar, ar trebui să ne privim pe noi înșine: această mizerie financiar-bancară nu ar exista dacă fiecare dintre noi:![]()
![]()
- am respecta cele 3 principii fundamentale ale umanității: nu omori (nu inițiezi violență), nu îți dorești ce aparține altuia (nu ești invidios, nu furi) și nu depui mărturie mincinoasă (nu înșeli).![]()
![]()
- ne-am vedea de treaba noastră a fiecăruia, alături de familie și cei apropiați, și am face ce fac oamenii spre deosebire de animale: ne folosim propriile unelte, resurse și aptitudini (produse, cumpărate, moștenite, primite cadou, învățate) pentru a produce alte bunuri și servicii cu care mergem în târg (pe piață) pentru a le schimba cu produsele și serviciile altora. De multe ori, mai ales când suntem tineri, tot ce avem de schimbat sunt orele de muncă.![]()
![]()
- ne-am asuma întreaga responsabilitate pentru propria existență, oricât de mizerabilă ar fi ea la un moment dat, și nu am mai aștepta sau face presiuni asupra altora să „ni se dea”. De fiecare dată când spunem că ceva ni se cuvine, creăm o obligație asupra altuia să muncească pentru noi: astfel se naște sămânța conflictului.![]()
![]()
Guvernul, în forma sa de astăzi, nu reprezintă altceva decât o centralizare a puterii și a banilor. Acolo unde se concentrează puterea și banii, se adună toți psihopații lumii în cercuri de interese și jocuri de influență. Halca de putere și de bani se împarte între lei și hiene, iar noi ne uităm la televizor (youtube, instagram, tweeter, facebook etc), votăm și așteptăm să ni se arunce resturile.![]()
![]()
În imagine: bijuterii de aur pur, 24 carate/finețe .999, produse local din aur reciclat sau minat responsabil, vândute online de BullionStar Singapore la un premium de numai 7% - 10% peste cotația financiară a aurului!![]()
![]()
www.bullionstar.com/buy/jewellery![]()
![]()
Alexandru![]()
Gold'n'Roll - Partenerul tău de Aur
4 denaturări ale gândirii și comportamentului uman, cauzate de inflația banilor (și a creditului)
