Știați că există o țară în Europa unde monedele de aur sunt bani oficiali?
Este vorba de Austria, țară ce folosește aurul ca monedă încă de la înființarea sa ca stat.
Luna aceasta ne-am aflat în Viena, unde am făcut un scurt popas la Monetăria Austriei, sursă de inspirație pentru acest articol.
Mai întâi austriecii au folosit Ducatul. Monedă de origine Venețiană din secolul 13, acesta s-a răspândit pe întreg continentul. În Austria a atins vârful de utilizare în secolul 16.
Apoi austriecii au folosit Guldenul. Monedă de origine germană din secolul 14, Guldenul a fost adoptat de mai multe țări incluzând Franța, Belgia și Elveția. Guldenul a înlocuit treptat Ducatul și a fost cea mai utilizată monedă în secolul 18.
Florinul florentin a circulat și el în această perioadă, dar mai puțin.
Istoria monetară a aurului în Austria a fost întreruptă în 1816, când a fost înființată Banca Austriei pentru a acoperi „cu hârtie” datoria rămasă în urma războaielor Napoleonice (1792-1815).
Banca Austriei a fost menținută în Imperiul Austro-Ungar, într-un sistem monetar bazat pe aur.
În imperiu s-a folosit mai întâi Florinul concomitent cu Francul austriac (la un echivalent de 4 Florini pentru 10 Franci). Francul a fost urmat de Coroană. Aceasta a fost utilizată din 1892 până în 1916, la moartea împăratului Frantz Josef.
Pentru a finanța în continuare războiul, statul austriac a desființat banii de aur și a pompat „hârtie” în mașina de război. Fără succes, războiul a fost pierdut.
Imperiul s-a destrămat după primul război mondial. Austria s-a transformat în republică, iar aurul a revenit. A urmat Șilingul, utilizat până la începutul celui de al doilea război mondial.
Aurul a fost înlăturat din nou din același motiv istoric: pentru a finanța războiul.
După 1945 s-a revenit la etalonul aur, dar acesta nu a rezistat mult. Pentru a susține războiul rece precum și războaiele mai puțin reci din Coreea, Vietnam și Orientul Mijlociu, SUA au acumulat un deficit monetar care nu a putut fi plătit în aur.
La inițiativa SUA toate țările, inclusiv Austria, au implementat un sistem monetar bazat pe „hârtie”.
Chiar dacă în această perioadă guvernele Europene nu au avut nevoie să finanțeze un deficit de război, ele au fost încântate să acopere „cu hârtie” deficitul rezultat din programe sociale populiste. Și încă o fac.
După destrămarea blocului sovietic și revenirea la o relativă pace, a revenit și aurul. Din octombrie 1989 mai precis, când a fost bătut primul Filarmonic.
Filarmonicul (Vienna Philharmonic) a devenit rapid cea mai populară monedă de aur din lume. A fost cea mai vândută monedă de aur din lume în 1990, 1992, 1995, 1996 și 2000.
Filarmonicul are și o valoare de față denominată în euro:
1 uncie: 100 euro
1/2 uncii: 50 euro
1/4 uncii: 25 euro
1/10 uncii: 10 euro
1/25 uncii: 4 euro
Fiind monedă oficială în Austria, orice comerciant acceptă Filarmonicul la vânzare la valoarea de față în euro.
Cu moneda de o uncie vă puteți plăti o cameră de 100 euro la un hotel mai mult decât decent din Viena. Hotelierul ar fi bucuros. În secunda doi ar fugi la cel mai apropiat dealer de aur unde ar vinde moneda pe mai mult de 1000 euro, cotația aurului în prezent.
Faptul că statul declară o valoare de față mult sub valoarea de piață a metalului împiedică utilizarea Filarmonicului ca monedă pe scară larga. Chiar și așa, Monetăria Austriei a bătut (și a vândut) anul trecut 355436 de Filarmonici de o uncie, 52281 Filarmonici de 1/2 uncii și 65068 Filarmonici de 1/4 uncii.
Pentru a reveni la utilizarea pe scară largă a aurului ca monedă, noi propunem statelor:
1) să urmeze exemplul Austriei, acceptând aurul ca moneda;
2) să exprime valoarea de față a monedei nu în euro, ci în grame de aur; Altfel spus să nu mai fixeze cursul, ci să accepte valoarea de piață a metalului.
Noi sperăm că, datorită imposibilității de a finanța deficite, am avea parte de mai puține războaie și cheltuieli guvernamentale iresponsabile.
