În contextul manifestării dezechilibrelor economice la nivel mondial, aurul revine în atenție ca o alternativă la banii discreționari creați de băncile centrale. Într-un sondaj al CNBC lansat în 2011 și având în prezent peste 22700 de respondenți, 71% dintre aceștia susțin restabilirea unei forme de etalon aur („gold standard”). Acest rezultat nu este pe placul economiștilor „de casă”, prieteni ai politicienilor și ai băncilor centrale.
Comentatorii principalelor canale media tradiționale atacă aurul cu orice ocazie. Jim Lebenthal, manager de fond de investiții și fost consultant la Goldman Sachs, este invitat frecvent de CNBC în emisiuni cu teme economice. Lebenthal este licențiat în biologie moleculară la Princeton, are un MBA de la Wharton School of Business și titlul de Chartered Financial Analyst de la CFA Institute. Acesta a susținut într-o emisiune (ianuarie 2019) că nu investește și nu recomandă investițiile în aur, deoarece nu numai că aurul nu ar avea nici o funcție monetară, dar este e investiție nelucrativă. În plus spune el, aurul nu are nici măcar o utilitate industrială.
Nu știm din ce interese încearcă acest manager de fond de investiții să prostească publicul. Dacă însă chiar crede ceea ce spune, instituțiile care l-au licențiat ar face bine să își revizuiască programa sau felul în care acordă diplomele. Jim Lebenthal nu ne citește iar noi nu avem acces la CNBC, dar comentăm totuși pentru informarea publicului din România:
1) Aurul are o valoare monetară fundamentală demonstrată de faptul că reprezintă al treilea activ mondial după capitalizare, în urma titlurilor de stat americane și a celor japoneze. Aurul constituie o componentă semnificativă a rezervelor monetare deținute de aproape toate băncile centrale din lume. Băncile centrale au acumulat net 651,5 tone de aur în 2018, aproape dublu față de 2017, această creștere fiind cea mai mare din 1967 până în prezent. Conform acordului bancar Basel III, aurul a fost „promovat” de la capital de rang 3 la capital de rang 1, cu risc zero.
2) Pe termen lung (în exemplul de față considerăm luna august 1971 când s-a renunțat la etalonul aur și până în prezent), aurul s-a evaluat cu peste 3042% față de dolar. Indicele bursier S&P 500, care măsoară performanța celor mai de succes companii cotate la bursă în orice moment, a crescut în acceași perioadă numai cu 2814% față de dolar.
3) Bijuteriile au reprezentat 52,44% din cererea mondială de aur în 2017. Bijuteriile reprezintă un sector economic în sine, cu o capitalizare enormă, vechi de când omul, ce va dăinui cât omul. În țări precum India, bijuteriile de aur (minim 22 de carate) constituie garanție bancară pentru credite.
4) Aurul are o multitudine de aplicații industriale dincolo de clasica utilizare în microelectronică, ce a reprezentat ea singură 9,12% din cererea mondială de aur în 2017! Dincolo de cererea de aur pentru lucrări dentare (1,24%), alte aplicații industriale au reprezentat 6,52% din cererea de aur în 2017 – mai mult decât cererea băncilor centrale (4,98%). Datorită calității sale unice de absorbție selectivă a radiației pe întregul spectru electromagnetic, aurul este folosit în strat fin pe oglinzile sateliților, pe geamurile avioanelor comerciale și militare, pe geamurile clădirilor, mașinilor și ochelarilor, în motoarele și catalizatoarele mașinilor, în costumele astronauților și multe alte aplicații high-tech. Aurul este folosit tot mai mult în aplicații medicale incluzând echipamente de diagnostic, un medicament anti-malarie și un tratament ce restaurează văzul în anumite condiții.
Ne pare rău pentru mass-media financiară și comentatorii săi, dar a spune că aurul nu are nici măcar o valoare industrială este ignoranță sau rea-credință.
Aurul își are locul său primordial în economiile oricărei persoane care gândește sănătos și pe termen lung.
