Astăzi lansăm o serie de trei articole despre sistemul bancar prin care sperăm să aducem puțină claritate în viziune și, de ce nu, o schimbare în bine prin trezirea la realitate și lansarea subiectului în dezbatere publică.
Pornim la drum cu definiția din DEX a băncii: „Întreprinderea financiară care efectuează operații de plată și credit (și organizează circulația bănească)”. Considerăm necontestat faptul că activitatea primordială a unei bănci este să păstreze în siguranță banii clienților și să le ofere acestora un mijloc sigur de schimb (de plăți).
Dacă vorbim despre aur ca ban, rolul băncii este acela de a proteja aurul clienților de furt și tâlhărie și de a oferi substitute (bancnote, monede fără metal prețios, un mediu electronic) prin care clienții să își transfere între ei titlul de proprietate nenominal asupra unei cantități de aur pentru diverse motive: contravaloarea unor bunuri sau servicii, remunerație, moștenire, donație, cadou.
În cazul banilor politici discreționari precum leul, care circulă atât în format cash cât și în format electronic, rolul băncii este din nou de a proteja banii clienților prin depozitarea în siguranță a monedelor și bancnotelor și prin asigurarea protecției informatice a conturilor – securitatea cibernetică a bazelor de date care înregistrează câți lei există în fiecare cont și cui aparțin.
Într-un sistem bancar legitim, banii clienților nu ar avea ce căuta pe balanța contabilă a băncii. Balanța contabilă a băncii, pe coloana active, ar trebui să conțină activele sale: capitalul social, sedii, echipament informatic, parc auto, încasări așteptate pentru facturi emise („receivables”) etc. Pe coloana pasive, banca ar trebui sa treacă datoriile către creditorii săi, către acționari, salariile și facturile de plătit („payables”). Banca ar trebui să acționeze în calitate de custode pentru banilor clienților, clienții fiind proprietarii banilor. Precum păstrați bunuri de valoare în căsuțele de valori ale băncilor, bunurile dumneavoastră nu devin proprietatea băncii. Dumneavoastră plătiți serviciul de custodie.
În actualul sistem bancar ilegitim, atunci când dumneavoastră client depuneți bani la o bancă, aceasta își însușește banii dumneavoastră trecându-i ca un activ pe balanța sa contabilă. Pe coloana pasive, banca trece aceeași sumă de bani ca o datorie către dumneavoastră. Reluăm: când depuneți bani la o bancă, banii nu mai sunt ai dumneavoastră ci devin activul băncii, banca având o datorie către dumneavoastră pentru acea sumă de bani.
Diferența dintre un sistem bancar legitim și actualul sistem ilegitim se manifestă în cazul insolvenței băncii. Dacă banca ar fi un custode, atunci în caz de insolvență banii ar fi returnați în întregime către clientul proprietar (dumneavoastră). Clientul ar trebui să își găsească o altă bancă-custode. Dar în actualul sistem ilegitim, insolvabilitatea băncii înseamnă că banca este în incapacitate de a își plăti creditorii – adică pe dumneavoastră!
Se presupune că Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) ar trebui să asigure insolvența băncilor. Dar FGDB nu garantează sumele de peste 100.000 de euro echivalent lei / persoană / bancă și are o rezervă care nu acoperă nici măcar 3% din ceea ce ar trebui să garanteze! În caz de insolvență a întregului sistem bancar, BNR ar trebui să genereze cash și electronic deficitul de peste 97% al fondului. Astfel dragi cititori va fi distrus leul prin hiperinflație, așa cum au sfârșit fără excepție toți banii discreționari din întreaga istorie a umanității.
Ne întrebăm de ce în acest moment nu există o inițiativă la nivel mondial pentru schimbarea acestui sistem bancar fraudulos.
A doua activitate definitorie a unei bănci este negocierea de credite, subiect pe care îl vom trata în partea a doua a acestei serii.
